Infertilitatea în România
Declinul Ratei Fertilității și Implicațiile Socio-Economice în România
În ultimele cinci decenii, România a înregistrat un declin constant al ratelor de fertilitate și natalitate. Începând cu anul 1950, vârsta medie la prima naștere a crescut de la 25 la 30 de ani. Această scădere a fertilității, corelată cu o speranță de viață crescută, generează o îmbătrânire a populației. O populație îmbătrânită atrage după sine riscuri economice semnificative, precum creșterea costurilor în sectorul sănătății și o diminuare a forței de muncă active.
În perioada comunistă, politicile guvernamentale au vizat stimularea natalității prin măsuri precum interzicerea avortului și a contracepției, alături de stimulente financiare pentru familiile numeroase. Aceste demersuri au condus la un "baby boom" în anii 1960 și 1970, culminând cu un vârf demografic la sfârșitul anilor 1980.
Factorii care influențează ratele scăzute de fertilitate
Contextul socio-economic: O economie fragilă, nivelurile ridicate de sărăcie și accesul limitat la servicii de îngrijire a copiilor la prețuri accesibile descurajează decizia de a avea copii, în lipsa resurselor financiare necesare susținerii unei familii.
Schimbări în structurile familiale și atitudini: Se observă o tendință crescândă de amânare a căsătoriei și a momentului conceperii copiilor, cu o prioritizare a carierei în detrimentul vieții de familie.
Accesul la servicii medicale: Accesul inadecvat la servicii de sănătate, în special în mediul rural, poate afecta sănătatea mamei și a copilului și poate influența decizia de a avea copii.
În prezent, rata totală de fertilitate în România se situează în jurul valorii de 1,8 copii per femeie, semnificativ sub nivelul de înlocuire a generațiilor (2,1 copii per femeie). Această situație a condus la o îmbătrânire a populației, cu o vârstă mediană de 43,6 ani, și la o diminuare a forței de muncă, ceea ce generează provocări pentru economia și sistemul de asigurări sociale al țării. De asemenea, decizia de a amâna conceperea copiilor este asociată cu o incidență crescută a problemelor de fertilitate.
Pentru a contracara aceste provocări, Guvernul României a implementat diverse politici de sprijinire a familiilor. Acestea includ stimulente financiare pentru părinți, concediu parental plătit, subvenții pentru serviciile de îngrijire a copiilor și un program național de fertilizare in vitro (FIV).
În context european, Fertility Europe, în colaborare cu Forumul Parlamentar European pentru Drepturi Sexuale și Reproductive, a elaborat Atlasul European al Politicilor de Tratament pentru Fertilitate.
Ediția din 2024 a acestui atlas reprezintă o hartă comparativă detaliată, evaluând 49 de țări și teritorii în funcție de accesul echitabil la tratamente de fertilitate sigure și eficiente. România a obținut un scor general de 59% în ediția din 2024 a atlasului fertilității, plasându-se în spectrul "portocaliu" al clasamentului european.
Comparativ cu alte ţări din UE, scorul Romaniei indică progrese în accesul la tratamente de fertilitate, însă diferenţa faţă de ţările cu scoruri mari evidenţiază lipsa unor politici complet incluzive, a unei finanţări publice extinse şi a serviciilor integrate de sprijin, care în alte state sunt standard.
Acest website este destinat publicului larg. Informațiile furnizate sunt oferite cu bună credință și provin din surse considerate a fi de încredere. Cu toate acestea, nu poate fi exclusă apariția unor erori, iar caracterul general al informațiilor poate diminua relevanța acestora în raport cu situația dumneavoastră specifică.
© 2025 Organon group of companies. All rights reserved. ORGANON and the ORGANON Logo are trademarks of the Organon group of companies.